FC Brașov este un club de fotbal din Brașov, România, care evoluează în Liga I. Fondată în 1936, echipa își dispută meciurile de acasă pe Stadionul Tineretului din Brașov. FC Brașov este singurul club din oraș care evoluează în primul eșalon al fotbalului românesc.Începuturile fotbalului modern brașovean„Preistoria” fotbalului brașovean se începe de prin 1912-1914. În 1927 Colțea Brașov a cucerit titlul național.
În ediția a doua a Diviziei C (1937-1938), formația Brașovia a cedat locul noii echipe „Astra” Brașov, formație înființată în anul precedent, 1936, dar care nu apucase să se înscrie în anul competițional respectiv. Jucătorii acelei precursoare a FC-ului din ’37 pot fi considerați o primă generație. Cei zece din echipa de atunci sunt amintiți de presa vremii: Năftănăilă (nicio legătură cu Lulu Năftănăilă de mai târziu), Aurel Stroe, Pitu, Chicomban (din cunoscuta familie de polisportivi), Danciu, Pedrea, Chirică, Dumitrescu, A. Iftimie, Dănăilă.
Generația lui Silviu Ploeșteanu
A doua conflagrație mondială a paralizat activitatea fotbalistică. Au fost competiții dotate cu diferite trofee, „Cupa Basarabiei” sau „Cupa Eroilor”. Imediat după armistițiu, au început să se organizeze formații de fotbal, pe lângă unități industriale, universități și apar și primele echipe militare.
Brașovul îl găsim din nou în Divizia C – seria a XII-a, sub denumirea de „U.A.B.”. Este precursoarea echipei pe care Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B.
Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin.
Generația trio-ului mexican
A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru – Stere Adamache – Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea a retrogradat în 1968, însă retrogradarea s-a datorat unor factori independenți de valoarea echipei.
Moartea lui Iuliu Năftănăilă pe 28 august 1967 a zdruncinat din temelii clubul, care nu și-a mai revenit. Nu a fost suficient decesul unuia dintre cele mai mari talente brașovene, a mai contribuit și obtuzitatea federației, care nu a fost de acord cu amânarea meciului cu U Cluj, la numai 48 de ore de la funeralii. Încă sub imperiul psihologic, echipa a cedat și nu s-a mai putut redresa. Retrogradarea a dus la schimbarea antrenorului Silviu Ploeșteanu, care nu a mai stat pe bancă decât opt etape din ediția următoare din „B”, după care, Valentin Stănescu i-a luat locul. Șocul schimbării de la cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu.
Generația lui ’80
Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer Șulea, Costel Spirea, Vasile Bențea, Gherasim Chioreanu, Adrian Furnică, Constantin Manciu, Nicolae Bucur, Nicolae Adami, Mihai Panache, Petre Marinescu.
Pe parcurs au mai fost implantați Marius Lăcătuș, Ion Batacliu, Nistor Văidean, Ion Mandoca, Dumitru Stângaciu, generație care pentru un sezon a coborât echipa în „B”, dar pe care tot ea a readus-o în față. Nu a mai avut strălucirea unor locuri superioare, ca a primelor generații, dar a menținut o lungă perioadă de timp stindardul brașovean pe cel mai înalt catarg. Generația anilor ’80 a continuat și s-a contopit cu generația finalului deceniului opt, în care au apărut pe firmament Marin Barbu, Alexandru Csaba Andrași, Marian Mărgărit, Eugen Moldovan, Petre Lucian, Andrei Șanta, Ștefan Bălan.
Arc peste timp la mondialul american
Făcând un arc peste timp, depășind evenimentele din decembrie ’89, ajungem la generația care l-a trimis la mondialul american din ’94 pe Marian Ivan. Este generația lui Tibor Selymes, Ionel Pârvu, Laszlo Polgar, Emil Spirea, Sandu Andrași, Iulian Chiriță, Dorel Purdea, Marius Todericiu, generație care-i avea în continuare pe unii dintre cei mai vrednici jucători ai generației anterioare. Este generația care, așa cum am spus, l-a trimis pe Marian Ivan la mondiale, după 24 de ani de la trio-ul mexican.
Noua generație, o generație autohtonă
Unii din generațiile anterioare, au venit la poalele Tâmpei, s-au adaptat pământului și au rămas credincioși acestor meleaguri, alături de cei care au crescut și s-au dezvoltat aici. În ultimii ani, echipele de juniori ale „stegarilor”, au început să producă pe bandă rulantă elemente tinere talentate. Cei mai buni dintre cei mai buni s-au încorporat în lotul „mare”, alții au fost împrumutați unor echipe din categoriile mici, pentru a se roda. Traian Alexandru Marc, Marius Constantin, Romeo Surdu, Ioan Coman, Silviu Pintea, Ionuț Vasiliu, Dragoș Luca{antrenor grupe copii fc brasov}, este generația crescută pe „Municipal” sau „ICIM”, este generația care bate insistent la porțile consacrării, este generația care a adus titluri de campioni sau de vicecampioni la poalele Tâmpei, după o foarte lungă perioadă de vreme. Este generația care a fost aruncată în luptă, alături de nume care s-au consacrat pe terenurile brașovene: Cosmin Bodea, Daniel Isăilă, Octavian Cocan, Mihai Stere, Robert Dani, Florin Stângă și lista ar putea continua. O listă care cu siguranță va fi completată cu alte nume care vor veni de la juniori, pregătiți cu migală în cadrul „centrului”.
În ediția a doua a Diviziei C (1937-1938), formația Brașovia a cedat locul noii echipe „Astra” Brașov, formație înființată în anul precedent, 1936, dar care nu apucase să se înscrie în anul competițional respectiv. Jucătorii acelei precursoare a FC-ului din ’37 pot fi considerați o primă generație. Cei zece din echipa de atunci sunt amintiți de presa vremii: Năftănăilă (nicio legătură cu Lulu Năftănăilă de mai târziu), Aurel Stroe, Pitu, Chicomban (din cunoscuta familie de polisportivi), Danciu, Pedrea, Chirică, Dumitrescu, A. Iftimie, Dănăilă.
Generația lui Silviu Ploeșteanu
A doua conflagrație mondială a paralizat activitatea fotbalistică. Au fost competiții dotate cu diferite trofee, „Cupa Basarabiei” sau „Cupa Eroilor”. Imediat după armistițiu, au început să se organizeze formații de fotbal, pe lângă unități industriale, universități și apar și primele echipe militare.
Brașovul îl găsim din nou în Divizia C – seria a XII-a, sub denumirea de „U.A.B.”. Este precursoarea echipei pe care Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B.
Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin.
Generația trio-ului mexican
A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru – Stere Adamache – Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea a retrogradat în 1968, însă retrogradarea s-a datorat unor factori independenți de valoarea echipei.
Moartea lui Iuliu Năftănăilă pe 28 august 1967 a zdruncinat din temelii clubul, care nu și-a mai revenit. Nu a fost suficient decesul unuia dintre cele mai mari talente brașovene, a mai contribuit și obtuzitatea federației, care nu a fost de acord cu amânarea meciului cu U Cluj, la numai 48 de ore de la funeralii. Încă sub imperiul psihologic, echipa a cedat și nu s-a mai putut redresa. Retrogradarea a dus la schimbarea antrenorului Silviu Ploeșteanu, care nu a mai stat pe bancă decât opt etape din ediția următoare din „B”, după care, Valentin Stănescu i-a luat locul. Șocul schimbării de la cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu.
Generația lui ’80
Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer Șulea, Costel Spirea, Vasile Bențea, Gherasim Chioreanu, Adrian Furnică, Constantin Manciu, Nicolae Bucur, Nicolae Adami, Mihai Panache, Petre Marinescu.
Pe parcurs au mai fost implantați Marius Lăcătuș, Ion Batacliu, Nistor Văidean, Ion Mandoca, Dumitru Stângaciu, generație care pentru un sezon a coborât echipa în „B”, dar pe care tot ea a readus-o în față. Nu a mai avut strălucirea unor locuri superioare, ca a primelor generații, dar a menținut o lungă perioadă de timp stindardul brașovean pe cel mai înalt catarg. Generația anilor ’80 a continuat și s-a contopit cu generația finalului deceniului opt, în care au apărut pe firmament Marin Barbu, Alexandru Csaba Andrași, Marian Mărgărit, Eugen Moldovan, Petre Lucian, Andrei Șanta, Ștefan Bălan.
Arc peste timp la mondialul american
Făcând un arc peste timp, depășind evenimentele din decembrie ’89, ajungem la generația care l-a trimis la mondialul american din ’94 pe Marian Ivan. Este generația lui Tibor Selymes, Ionel Pârvu, Laszlo Polgar, Emil Spirea, Sandu Andrași, Iulian Chiriță, Dorel Purdea, Marius Todericiu, generație care-i avea în continuare pe unii dintre cei mai vrednici jucători ai generației anterioare. Este generația care, așa cum am spus, l-a trimis pe Marian Ivan la mondiale, după 24 de ani de la trio-ul mexican.
Noua generație, o generație autohtonă
Unii din generațiile anterioare, au venit la poalele Tâmpei, s-au adaptat pământului și au rămas credincioși acestor meleaguri, alături de cei care au crescut și s-au dezvoltat aici. În ultimii ani, echipele de juniori ale „stegarilor”, au început să producă pe bandă rulantă elemente tinere talentate. Cei mai buni dintre cei mai buni s-au încorporat în lotul „mare”, alții au fost împrumutați unor echipe din categoriile mici, pentru a se roda. Traian Alexandru Marc, Marius Constantin, Romeo Surdu, Ioan Coman, Silviu Pintea, Ionuț Vasiliu, Dragoș Luca{antrenor grupe copii fc brasov}, este generația crescută pe „Municipal” sau „ICIM”, este generația care bate insistent la porțile consacrării, este generația care a adus titluri de campioni sau de vicecampioni la poalele Tâmpei, după o foarte lungă perioadă de vreme. Este generația care a fost aruncată în luptă, alături de nume care s-au consacrat pe terenurile brașovene: Cosmin Bodea, Daniel Isăilă, Octavian Cocan, Mihai Stere, Robert Dani, Florin Stângă și lista ar putea continua. O listă care cu siguranță va fi completată cu alte nume care vor veni de la juniori, pregătiți cu migală în cadrul „centrului”.
Site realizat de Buzea Constantin-Valentin